Schimbul de verighete in ziua nuntii si purtarea verighetelor tot restul vietii reprezinta obiceiuri care par a-si avea originile in Egiptul antic. O veche traditie egipteana spune ca prin degetul inelar stang trece „Vena Amoris”, adica Vena Iubirii care duce direct la inima. La inceput inelele erau din material textil (canepa) si simbolizau astfel unirea inimilor. Mai tarziu romanii au adoptat obiceiul, dar au inovat facand inelele de fier pentru a simboliza forta legaturii dintre soti. Prin Evul Mediu britanicii au inlocuit fierul cu aur, simbol al puritatii si al prosperitatii.
O alta traditie spune ca obiceiul este mult mai recent, el datand din secolul al XVII-lea cand, cu ocazia unei nunti crestine, preotul care oficia casatoria, dupa ce a atins rand pe rand primele trei degete, cel mare, aratatorul si mijlociul (in numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh), a ajuns la al patrulea, la inelar, pe care l-a desemnat drept degetul care sa poarte insemnul casatoriei, verigheta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu