Traditia romaneasca a bradului pentru nunta s-a pastrat in regiunile rurale dar si in orasele mici. Dis-de-dimineata, ginerele, impreuna cu prieteni apropiati impodobesc doi brazi cu diferite ornamente. Mai intai, brazii sunt purtati cu chef si voie buna de tinerii necasatoriti la casa nasului si la cea a miresei. Bradul fiind simbolul vigorii si al tineretii, iar impodobirea lui simbolizeaza viata “imbelsugata” a noii familii. Dupa nunta, bradul ramanea la poarta pana se usca, in semn ca acolo a avut loc o nunta.
In afara de bradul de nunta in anumite zone ale tarii se mai folosesc:
• steagul (Transilvania) - Cu o saptamana inainte de nunta, nasul numea un fecior, numit stegar, care sa faca steagul. Steagul era format dintr-un bat pe care se coseau naframe,panglici colorate,doua cununi de iedera,ciucuri cu zurgalai. Sambata seara, inainte de nunta, steagul era prins in poarta nasului. Steagul era purtat de stegar, iar in timpul nuntii el trebuia sa aiba grija de el, pentru ca tinerii flacai incercau sa-l fure.
• pomul de nunta (Transilvania) - Pomul de nunta era de fapt reprezentat dintr-o creanga de prun incarcata cu desagi pline cu turte, mere, pere, se mai puneau si batiste, carpe, hartii colorate. Numarul pomilor la o nunta putea fi foarte mare, deoarece apropae fiecare nuntas venea cu cate un pomisor la nunta. Pomul era dus la fata acasa, iar dupa nunta, pomul, respectiv pomii ramaneau la nas.
• Marul (Transilvania si Moldova) - Se obisnuia ca sa se impodobeasca crengi de mar, care erau duse la Biserica, pentru a fi sfintit de catre preot.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu